Veşti bune despre robotul Philae, după coborârea pe cometă. Prima fotografie de pe suprafaţa cometei

„Philae a petrecut noaptea pe cometă şi avem trei veşti bune: prima se referă la faptul că Philae s-a aşezat pe nucleul cometei. A doua se referă la faptul că Philae primeşte energie, panourile solare au început să funcţioneze şi îi permit deci un viitor. A treia veste bună: suntem în contact permanent cu Philae, întrucât Philae emite şi trimite informaţii către sonda Rosetta şi apoi Rosetta, care se află pe orbita cometei, ne retransmite acele informaţii”, a explicat directorul CNES, Jean-Yves Le Gall, citat de AFP.

„Legătura radio funcţionează, suntem în direct cu Philae”, a adăugat el.

• Cu cât s-au scumpit chiriile în anul 2024? Topul oraşelor cu cele mai scumpe chirii
• Câți dintre europeni dețin criptomonede și pentru ce le folosesc?

Întrebat de jurnaliştii de la Europe 1 despre fixarea robotului pe scoarţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko şi funcţionarea harpoanelor, directorul CNES a subliniat că „informaţia cea mai importantă este aceea că robotul a coborât cu bine”.

„Pe urmă, vom vedea ce vom putea face cu harpoanele. Suntem pe cale să facem o verificare generală a lui Philae. Suntem în contact cu el, iar asta este cel mai important”, a adăugat el.

„Şi mai ales, el are energie. El dispunea deja de o baterie care îi permitea să trăiască autonom timp de câteva zeci de ore, dar acum panourile solare funcţionează”, precizând că „panourile solare lasă să se întrevadă posibilitatea unei durate de funcţionare mai îndelungată, dincolo de 60 de ore”.

„Toate sistemele funcţionează bine”, a adăugat el.

Referindu-se la forma nucleului cometei, teoriile specialiştilor spuneau că acesta seamănă cu un bulgăr de zăpadă mai degrabă murdar. „Ne-am dat seama însă că nucleul nu este deloc sferic, având o suprafaţă total deformată”, a spus Jean-Yves Le Gall.

„Acolo unde ne aşteptam să găsim teren moale, am găsit gheaţă”, a adăugat el.

După euforia primelor momente de după plasarea robotului Philae pe cometă, coordonatorii misiunii Rosetta speră să obţină o imagine mai clară despre situaţia generală a robotului, în a doua zi după coborârea lui istorică pe acel corp cosmic.

O conferinţă de presă este prevăzută pentru ora 13.00 GMT la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din oraşul german Darmstadt, în cadrul căreia va fi prezentat „bilanţul de sănătate” al robotului.

Primele date primite după plasarea robotului pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko lasă să se întrevadă o situaţie care nu este 100% conformă cu ceea ce fusese prevăzut. Oamenii de ştiinţă au dubii în legătură cu abilitatea robotului de a asigura integralitatea programului său ştiinţific.

„Nu înţelegem încă pe deplin tot ce s-a petrecut acolo”, a declarat Stephan Ulamec, unul dintre coordonatorii misiunii, într-o conferinţă de presă organizată miercuri seară la ESOC. „Ar trebui să ştim mai multe lucruri joi dimineaţă”, a adăugat el.

Fluctuaţiile semnalelor radio sugerează faptul că Philae a coborât într-un fel de „groapă de nisip”, efectuând un mic salt după primul contact cu suprafaţa cometei, înainte de a coborî pentru a doua oară pe aceasta.

„Deci, probabil că astăzi (miercuri, n.r.) am coborât de două ori pe cometă”, a spus Stephan Ulamec, declanşând hohote de râs în rândul jurnaliştilor.

„Ştim deja că robotul a atins scoarţa cometei. Am primit un semnal foarte clar şi am primit datele transmise de el. Este o veste foarte bună. În schimb, vestea proastă se referă la faptul că probabil harpoanele nu au funcţionat şi că robotul nu este ancorat la suprafaţă”.

Dacă Philae nu este bine ancorat de scoarţa cometei, „ar fi deranjant pentru anumite instrumente”, a explicat miercuri seară coordonatorul proiectului Rosetta de la CNES, Philippe Gaudon.

„Avem nevoie ca el să fie bine ancorat, pentru a opera utilajul de foraj care permite recoltarea unor eşantioane din scoarţa cometei”, a adăugat el.

Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra.

La rândul ei, NASA a salutat „această reuşită în explorarea Sistemului Solar”, pe care o consideră „o etapă-cheie în cooperarea internaţională”, referindu-se la cele trei instrumente americane aflate la bordul sondei Rosetta.

După o aşteptare de şapte ore, în timpul cărora Philae a coborât, în cădere liberă, spre cometă, plasarea robotului pe acest corp ceresc a fost realizată „cu delicateţe” în cursul zilei de miercuri, a precizat Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Semnalul radio care a confirmat plasarea robotului pe cometa Ciuriumov-Gherasimenko a ajuns pe Terra la ora 16.03 GMT.

În timpul coborârii sale spre cometă, robotul a realizat mai multe fotografii cu sonda lui însoţitoare, Rosetta.

În schimb, oamenii de ştiinţă nu au primit miercuri imaginile panoramice pe care sperau să le primească de la suprafaţa cometei.

După ce Philae se va ancora pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile şi jumătate, perioadă în care va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.

Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat „să moară de cald”, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri şi a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax